REZUMATUL
PROIECTULUI
Scopul
proiectului constă în sporirea întelegerii procesului de construcţie
mediatică a europenizării în societatea românească, al cărei trend
al modernizării este distinct faţă de evolutia modernă a multora dintre
ţările membre ale Uniunii Europene. Realizarea integrării europene
este legată de cerinţele cetăţenilor privind europenizarea societăţii
în fiecare ţară şi la nivelul UE.
Această investigaţie întreprinde o analiză a integrării europene şi
a aşteptărilor faţă de europenizarea prin mass media, în special prin
televiziune, un agent important de exprimare a problemelor cetăţenilor
faţă de procesul de europenizare.
În consecinta, obiectivele specifice de cercetare ale proiectului
sunt:
1. identificarea
tipurilor de cerinte ale românilor cu privire la europenizare si
a cailor prin care se comunica si se cunosc aceste cerinte;
2. stabilirea gradului în care televiziunea reflecta proiectele,
guvernamentale sau ale altor actori sociali, privind europenizarea
societatii românesti;
3 . studiul televiziunii ca agent al europenizarii în procesul de
tranzitie de la modernizarea tendentiala din societatea româneasca,
la modernizarea structurala din comunitatea europeana;
Din punct de vedere metodologic, studiul europenizarii prin
mass media, respectiv televiziune, impune convergenta mai multor
metode si tehnici de cercetare. Pentru primul obiectiv sunt vizate:
ancheta sociologica, bazata pe chestionar, în cunoasterea cerintelor
românilor, si interviuri în cunoasterea cailor prin care se transmit
aceste cerinte; pentru al doilea obiectiv se va recurge la analiza
documentelor sociale si la interviuri semistructurate cu jurnalisti
si exponenti ai spatiului public; pentru al treilea obiectiv se
va apela la analiza de continut a programelor de televiziune astfel
selectate încât sa reflecte cât mai divers constructia mediatica
a europenizarii ca problema publica.
IMPORTANŢA
ŞI RELEVANŢA CONŢINUTULUI ŞTIINŢIFIC
Abordarea stiintifica a integrarii reale a societatii romanesti in
structurile europene este decisiva in urmatoarea decada. Acesta este
un motiv fundamental in a dezvolta o teorie despre europenizarea societatii
romanesti, care sa explice procesele de dezvoltare a Romaniei, o tara
ce a cunoscut un trend al modernizarii diferit, in buna masura, de
cel din spatiul Europei Occidentale si Centrale. Tema europenizarii
abordata in proiectul nostru de cercetare este una de data recenta
si abordata sporadic in domeniul stiintelor sociale din Romania.
Discutam despre europenizare ca un act de schimbare in configurarea
noii comunitati europene, ca mod de dezvoltare a institutiilor de
guvernare la nivel european, ca o cale principala de patrundere a
tipului european de guvernare in societatile nationale, ca proces
de crearea a unor forme inedite de organizare sociala, culturala si
politica.
In vederea realizarii proiectului vom porni de la premisa privind
impactul mass media cu procesul europenizarii.
Tema europenizarii prin mass media ocupa un loc proeminent in cercetarea
internationala actuala. Se desprind cateva directii.
Prima directie se refera la misiunea televiziunii publice in spatiul
public. Se recunoaste de pilda ca penetrarea televiziunii in gospodarii
este de 98%, iar un european priveste 250 de minute la TV pe zi. Aceste
cifre indica impactul urias al TV si al altor canale de comunicare
ce-l poate exercita asupra societatii in general (Broz, 2005)
Inca din anii '80 ai secolului trecut s-a initiat politici de europenizare
a intregului sector de comunicare. S-a urmarit armonizarea si protejarea
identitatii culturale europene.
Crearea unei sfere publice europene ar cadea in responsabilitatea
serviciilor publice audiovizuale din Europa. Cum conceptul de cetatenie
a capatat o dimensiune europeana o data cu extinderea procesului de
aderare, se argumenteaza ca televiziunile publice ar reflecta aceasta
noua tendinta prin europenizarea continutului lor, in mod deosebit
cel al emisiunilor de stiri. Desi exista o varietate de opinii s-a
cazut de acord asupra a doua criterii privind cerintele pentru o sfera
publica europeana: simultaneitatea dezbaterii in mass media din diferite
tari si similaritatea structurilor de intelegere (Groothues, 2004).
Se sustine ca identitatea europeana trebuie sa fie construita si inteleasa
ca un concept politic si nu ca o mostenire culturala care a trebuit
numai sa fie descoperita si reformulata din traditiile istorice ale
continentului. Este necesar sa se discute despre fundamentele culturale
dar nu exista un spatiu legitimat pentru ideea ca UE necesita o identitate
culturala impartasita de toti cetatenii ei (Meyer, 2006).
O alta directie are in vedere europenizarea media, vazuta ca un proces
cu doua laturi: una realizata de sus orchestrata de la Bruxelles,
prin acte normative, si alta de jos facuta de catre cetateni si statele
membre. Realizarea actului de europenizare media se loveste de dificultati,
dintre care amintim: puterea statelor nationale in a reglementa sistemele
de comunicare, absenta unei uniuni internationale de televiziune,
absenta unor practici globale de publicitate si continua importanta
a barierilor lingvistice si culturale. Acestea sunt obstacole in supravietuirea
media-urilor in tarile mici. In consecinta, tarile mici castiga putin
sau deloc din schimbarile din campul mediatic (Papathanassopoulos,
2005)
Studiile de comunicare politica arata ca masa media sunt actorii principali
in promovarea spatiului politic european (Ruud Koopmans & Barbara
Pfetsch, 2003). Mijloacele de comunicare in masa sunt investite cu
virtuti remarcabile in crearea si mediatizarea spatiului public european.
Media poate fi vazuta ca un factor important in constructia identitatilor
europene.
Daca media dintr-o tara europeana transmite o stire despre un eveniment
sau o problema dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene fara nici
o referire la cadrul european comun atunci nu este respectat un criteriu
de baza. Pentru a fi calificata ca europenizata, o stire de televiziune
trebuie sa reflecte existenta UE de care apartin toti membrii ei (Groothues,
2004). In producerea stirilor privind UE, de mare importanta este
agenda nationala, care dicteaza agenda stirilor pe teme europene,
stabileste prioritatile, valorile care determina ca o informatie sa
fie considerata adecvata pentru România (Ionescu, 2007).
S-a realizat un studiu al buletinelor de stiri despre Europa transmise
in prime time de televiziunile publice din Marea Britanie, Franta
si Germania. S-a urmarit raportul dintre stirile interne, stirile
despre Europa, stirile despre tarile neeuropene si Uniunea Europeana
(Groothues, 2004) proiect derulat in doua saptamani (iunie-iulie 2003).
Au fost selectate trei emisiuni de stiri de la televiziunile publice
cu cea mai mare audienta: Telejournal de la France 2, transmis la
orele 20.00, Tagesschau de la ARD la 20.00 si BBC News de la BBC1
programat la ora 22.00. Perioada de analiza: 28 iunie 2003-11 iulie
2003, caracterizata prin lipsa unor evenimente exceptionale. Datele
arata ca din 529 de stiri transmise de toate cele trei televiziuni
publice in intervalul amintit 68% (361) se refereau la probleme interne,
25% (131), la probleme internationale din tari neeuropene, 4% (22)
relatau despre evenimente sau probleme din alte tari europene si doar
3% (15) reflectau problemele UE. Exista diferente intre cele trei
televiziuni publice. Desi are cea mai scurta emisiune de stiri, ARD
are cel mai mare numar de stiri despre relatiile internationale europene
si despre UE. France 2, canalul cu cea mai lunga emisiune de stiri,
aloca 75% din stiri problemelor interne si numai 2% din stiri relateaza
despre situatia internationala a Europei si 2% despre problemele UE.
BBC are o pozitie medie. In temeiul acestor date nu se pot trage concluzii
asupra tuturor televiziunilor din Europa. Autorul recunoaste necesitatea
de a studia programele de stiri ale televiziunilor din alte tari precum
si alte programe de televiziune decat cele de stiri din care sa rezulte
implicarea lor ca facilitator al sferei publice europene (Groothues,
2004).
Studiile in domeniu arata o diferenta intre principalii actori ai
vietii sociale, in ce priveste continutul europenizarii. In timp ce
actorii societatii civile accentueaza dimensiunea instrumentala si
economica a integrarii europene, actorii ce tin de stat si de partide
pun pret pe guvernare si principii constitutionale, iar mass media
sunt interesate de identitati colective, norme si valori pe care ar
trebui sa le sustina Europa. De pilda media din Germania acorda interes
problemelor integrarii europene precum si altor dimensiuni europene
in comparatie cu alti actori. Media actioneaza mai mult ca motor al
europenizarii si contribuie la deschiderea spatiilor de comunicare
transnationala. In contrast, elitele politice nationale ale statului
si ale partidelor politice si chiar societatea civila sunt inclinate
sa faca dezbateri publice in interiorul granitelor nationale. (Ruud
Koopmans and Barbara Pfetsch, 2003).
Exista autori care neaga virtutile televiziunii in a edifica o identitate
europeana, cu tot efortul facut inca din anii '50 ai secolului XX
de constituire a unor structuri media europene, cum a fost de pilda
European Broadcasting Union. S-a crezut ca mass media au o mare putere
in a modela identitati colective, asa cum s-ar fi intamplat in cadrul
national. Politicieni si oameni de televiziune au crezut ca televiziunea
ar putea da un sens apartenentei la o Europa comuna. S-a creat o falsa
viziune determinista asupra influentei televiziunii ca mijloc de formare
a identitatii europene (Bourdon, 2007).
Bibliografie
Beciu, Camelia Beciu, C.; Perpelea, N. (coord.).2007. Europa si spatiul
public. Practici comunicationale, reprezentari, climat emotional,
Editura Academiei, Bucuresti
Bourdon Jérôme. 2007. Unhappy enginees of the European. The EBU and
the Woes of Pan-European Television. The International Communication
Gazette vol. 69(3): 263-280
Michal Broz.2005. Is Europeanization of the Public Sphere in Media
Finally Emerging, paper http://theses.lub.lu.se/archive/2005/05/20/1116581813-16770-478/mea_thesis_broz.pdf
Coman Mihai.2003.Mass media in Romania post-comunista, Polirom, Iasi.
Frunzaru, Valeriu. 2007. Sistemul de pensii romanesc. O evaluare din
perspectiva europeana, Bucuresti, Editura Economica
Groothues, Fritz. 2004. Television news and the European public sphere:
A preliminary investigation. Centre for European Political Communications,
University of Leeds: Working Paper 6/04. http://ics.leeds.ac.uk/eurpolcom/exhibits/paper_6.pdf,
vazut 10 februarie 2008.
Ionescu Liana. 2007. Jurnalism european. Corespondenti români la Bruxelles,
Sfera politicii, nr. 126-127.
Kevin, Deirdre. 2003. Europe in the Media: A Comparison of Reporting,
Representation, and Rhetoric in National Media Systems in Europe.
London: Lawrence Erlbaum Associates.
Koopmans, Ruud, Pfetsch, Barbara. 2003. Towards a Europeanised public
sphere? Comparing political Actors and the Media in Germany. Paper
presented at Conference "Europeanisation of Public Spheres? Political
Mobilisation, Public Communication, and the European Union".
Lecheler Sophie. 2007. EU Membership and the Press: an Analysis of
the Brussels. Correspondents from the New Member States. Paper accepted
for presentation at the 2007 annual meetings of the International
Communication Association (ICA), San Francisco/USA.
Leeuwen, Theo Van. 2007. "Legitimation in Discourse and Communication",
Discourse and Communication, 1(1): 91-112.
Marchetti Dominique, coord. 2004. En quete d'Europe : medias europeens
et mediatisation de l'Europe, Rennes, Presses Universitaires de Rennes.
Marinescu, V. 2006. Mass media si procesul de integrare a României
in Uniunea Europeana, Cartea Universitara, Bucuresti.
Meyer Thomas. 2006. European Identity, disponibil online la http://www.unigraz.at/en/print/bibwww_seggau_european-identity.doc.
Johan P. Olsen. 2002.The Many Faces of Europeanization, Journal of
Common Market Studies, Blackwell Publishing, vol. 40(5), pages 921-952,
December
Papathanassopoulos, Stylianos.2005. Europe: an exemplary landscape
for comprehending Globalization. Global Media and Communication, vol.
1, No. 1, 46-50 (2005)
Jochen Peter, Claes H. de Vreese. 2004. "In Search of Europe.
A Cross-National Comparative Study of the European Union in National
Television News". The Harvard International Journal of Press/Politics
9(4):3-24
Pfetsch, Barbara. 2004. "Interpreting the European Public Sphere:
A Theoretical and Empirical Assessment of The Voice of the Media".
Paper presented at Conference "Changing European Public Spheres:
New Cultural and Media Contexts in Western and Eastern EU - Prospects
and Challenges", Sheffield University.
Ridout Travis N., Mellen Jr. Rob. 2007. "Does the Media Agenda
Reflect the Candidates'Agenda?" The Harvard International Journal
of Press/Politics. 12; 44-62.
Schifirnet, Constantin. 2007. Formele fara fond, un brand romanesc,
Comunicare.ro, Bucuresti, 2007
Schifirnet, Constantin. 2007. Paradoxul spatiului public, Revista
romana de comunicare si relatii publice, nr. 9, pp.27-37.
Schifirnet, Constantin. 2007. "Mass media în sfera publica nationala
si în sfera publica europeana", în Revista de comunicare si relatii
publice, 10/2007, pp. 57-69
Stavre Ion.2004. Reconstructia societatii romanesti cu ajutorul audiovizualului,
Editura Nemira, Bucuresti
Trenz, Hans-Jörg. 2004. Media Coverage on European Governance: Exploring
the European Public Sphere in National Quality Newspaper. European
Journal of Communication, 19 (3), 291-319.